Malpraxis medical: în ce condiții se pot cere despăgubiri?
Acest articol a fost scris într-un context legislativ anterior și este păstrat în arhivă. Informațiile pot fi depășite; pentru situația ta actuală, vezi pagina de malpraxis medical.
Potrivit prevederilor legale, malpraxisul medical reprezintă eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice.
Personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ și neglijența, imprudența sau cunoștințe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenție, diagnostic sau tratament.
Astfel, toate persoanele implicate în actul medical vor răspunde proporțional cu gradul de vinovăție al fiecăreia.
În situația în care ați fost supus unui tratament medical și în urma acestuia sănătatea și siguranța v-au fost puse în pericol, aveți posibilitatea atât de a formula o plângere penală împotriva cadrului medical în cauză, cât și de a solicita despăgubiri pe calea unei acțiuni promovate în instanța civilă.
Legea 46/2006 prevede faptul că dreptul pacientului la protecția sănătății reprezintă pilonul central al construcției juridice privind malpraxisul profesional medical.
Condițiile răspunderii civile medicale
Condițiile esențiale ale răspunderii civile medicale sunt:
- Existența faptei ilicite – fapta de malpraxis constă în eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice.
- Vinovăția profesionistului – personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ și neglijența, imprudența sau cunoștințe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenție, diagnostic sau tratament.
- Prejudiciul produs – prin prejudiciu înțelegem rezultatul dăunător de natură materială sau morală ca o consecință a încălcării sau vătămării drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane.
- Legătura de cauzalitate – legătura de cauzalitate trebuie să existe între fapta cu caracter ilicit și prejudiciul produs.
Cine poate cere despăgubiri
Odată îndeplinite aceste condiții, se naște dreptul persoanei prejudiciate sau al moștenitorilor acesteia de a primi daune morale, instanța de judecată putând să acorde despăgubiri ascendenților, descendenților, fraților, surorilor și soțului pentru durerea încercată prin partea victimei, precum și oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existența unui astfel de prejudiciu.
De asemenea, solicitarea de acordare a despăgubirilor este conformă cu prevederile articolului 1349 din Codul civil, conform căruia: „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare.”
Dacă vă aflați într-o astfel de situație, puteți solicita o consultanță juridică pentru analiza cazului dumneavoastră.
Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultanța juridică aplicată situației tale. Legislația se poate modifica; verifică data ultimei actualizări.
